Update 3 zile în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Conform datelor europene analizate recent, aproximativ 13% dintre respondenți au declarat că s-au simțit singuri deseori în ultimele săptămâni, o problemă care capătă proporții semnificative și în România. Datele arată că în țara noastră vulnerabilitatea este accentuată de contextul social și economic, unde aproape 28% din populație se află în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2024, iar peste un milion de vârstnici trăiesc singuri.
În România, situația persoanelor singure este complexă, mai ales din cauza condițiilor socioeconomice dificile. 28% din populația României este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce agravează problemele psihologice. Peste 1 milion de vârstnici locuiesc singuri, iar această situație duce adesea la izolare și lipsa suportului în perioadele de sărbători, accentuând vulnerabilitățile psihice.
Aurelia Marcoane, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ, subliniază: „sărbătorile pun în oglindă două realități: ceea ce afișăm și ceea ce trăim. Pentru persoanele singure, această incompatibilitate poate amplifica motivațiile cognitive disfuncționale – autoevaluare negativă, ruminație, sentimente acute de abandon – crescând riscul pentru episoade depresive majore sau pentru agravarea unor tulburări anxioase preexistente”.
Psihologul Aurelia Marcoane atrage atenția că trebuie făcută o diferențiere între singurătatea aleasă și cea impusă, deoarece abordările terapeutice sunt diferite. În special vârstnicii reprezintă un grup deosebit de vulnerabil, iar izolarea lor cronică este legată de un risc crescut de depresie, anxietate, tulburări cognitive și chiar mortalitate prematură.
„Sărbătorile pot accentua sentimentul de abandon și neputință, mai ales când compară viața lor cu familiile reunite promovate constant în media și pe rețelele sociale. Intervențiile psihosociale, cum ar fi vizitele voluntarilor, implicarea în comunitate și programele de socializare, sunt esențiale pentru a preveni agravarea problemelor de sănătate mintală”, explică psihologul.
La 25 decembrie, conform tradiției stabilite în secolul al IV-lea, este sărbătorită Nașterea Domnului, un eveniment care marchează începutul mântuirii și temelia credinței creștine. Nașterea Domnului arată, potrivit %source%, că Dumnezeu intră în istoria omenirii prin iubire și smerenie, dând un nou sens vieții, suferinței și morții.
Crăciunul este rodul unei evoluții istorice complexe, care combină elemente din sărbătorile păgâne și creștine, potrivit tradițiilor și datelor istorice analizate. Tradiția sărbătorii nașterii lui Iisus Hristos pe 25 decembrie a fost fixată oficial abia în secolul al IV-lea, deși obiceiuri apropiate existau încă din vremuri străvechi.
Cei trei înțelepți din povestea Nașterii Domnului, cunoscuți și sub numele de magi sau regi, sunt personaje misterioase care aduc daruri cu semnificații profunde. Conform Bisericii, aceștia au venit din Orient, urmând o stea, pentru a-l întâlni pe Pruncul Iisus, iar tradiția creștină atribuie fiecărui dar o simbolistică aparte.
În mesajul său dedicat Crăciunului, preotul diecezei de Satu Mare invită credincioșii să reflecteze asupra misterului Întrupării lui Dumnezeu. El subliniază că această sărbătoare nu este doar o tradiție sau o poveste, ci reprezintă expresia iubirii divine față de omenire, un moment în care Cristos se naște nu doar în Betleem, ci și în inimile oamenilor, așa cum notează %source%.