Update 5 zile în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Simona Stan
Alexandria continuă să conducă topul sărăciei din România, cu o rată a șomajului de 8,8% și un salariu mediu net de doar 3.800 de lei, arată o analiză publicată de Gândul. Județele Teleorman și Vaslui sunt, de asemenea, printre cele mai afectate de lipsa locurilor de muncă și veniturile reduse în anul 2025.
Orașul Alexandria, condus de PSD în ultimii 30 de ani, se confruntă cu o deteriorare economică accentuată a locuitorilor săi. Primarul Victor Drăgușin, aflat la al cincilea mandat consecutiv și cu 20 de ani în fruntea administrației locale, nu a reușit să oprească creșterea sărăciei, care a atins maximul de 5 stele conform criteriilor utilizate în analiză.
Condițiile economice precare pentru populație reflectă dificultățile existente în crearea și menținerea locurilor de muncă, precum și accesul la venituri suficiente pentru o viață decentă. Aceste deficiențe economice se resimt în statisticile anuale privind șomajul și salariile medii din regiune.
Un alt județ afectat sever este Vaslui, iar municipiul de reședință al județului se situează pe poziția a doua în ceea ce privește sărăcia. Situația economică a orașului este similară cu cea a Alexandriei, cu rate ridicate ale șomajului și salarii medii scăzute, ceea ce accentuează vulnerabilitatea locuitorilor la probleme financiare și sociale.
Analiza realizată de Gândul a măsurat aceste condiții pe baza indicatorilor esențiali, precum rata șomajului și salariul mediu net, evidențiind orașele care se confruntă cu cele mai mari dificultăți economice la finalul anului 2025.
La 25 decembrie, conform tradiției stabilite în secolul al IV-lea, este sărbătorită Nașterea Domnului, un eveniment care marchează începutul mântuirii și temelia credinței creștine. Nașterea Domnului arată, potrivit %source%, că Dumnezeu intră în istoria omenirii prin iubire și smerenie, dând un nou sens vieții, suferinței și morții.
Crăciunul este rodul unei evoluții istorice complexe, care combină elemente din sărbătorile păgâne și creștine, potrivit tradițiilor și datelor istorice analizate. Tradiția sărbătorii nașterii lui Iisus Hristos pe 25 decembrie a fost fixată oficial abia în secolul al IV-lea, deși obiceiuri apropiate existau încă din vremuri străvechi.
Cei trei înțelepți din povestea Nașterii Domnului, cunoscuți și sub numele de magi sau regi, sunt personaje misterioase care aduc daruri cu semnificații profunde. Conform Bisericii, aceștia au venit din Orient, urmând o stea, pentru a-l întâlni pe Pruncul Iisus, iar tradiția creștină atribuie fiecărui dar o simbolistică aparte.
În mesajul său dedicat Crăciunului, preotul diecezei de Satu Mare invită credincioșii să reflecteze asupra misterului Întrupării lui Dumnezeu. El subliniază că această sărbătoare nu este doar o tradiție sau o poveste, ci reprezintă expresia iubirii divine față de omenire, un moment în care Cristos se naște nu doar în Betleem, ci și în inimile oamenilor, așa cum notează %source%.