Pogorârea Duhului Sfânt și importanța Rusaliilor în credința ortodoxă
Conform site-ului emaramures.ro, sărbătoarea Rusaliilor, cunoscută și sub numele de Duminica Pogorârii Sfântului Duh, este una dintre cele mai importante ocazii ale anului liturgic, fiind celebrată la cincizeci de zile după Paște. Această zi marchează momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra apostolilor, după cum povestește Sfântul Luca în Faptele Apostolilor, capitolul 2. El relatează că, în ziua Cincizecimii, ucenicii erau adunați împreună, iar cerul s-a umplut de un vuiet ca de suflare de vânt. Limbi de foc s-au așezat peste fiecare dintre ei și, plini de Duhul Sfânt, au început să vorbească în limbi diverse, predicând cuvintele mântuirii.
Ucenicii, plini de curaj, au început să le propovăduiască oamenilor din Ierusalim, care au fost aduși din toate colțurile lumii. Mulți iudei, cu inima străpunsă, au întrebat ce trebuie să facă. Petru le-a răspuns: "Pocăiți-vă și botezați-vă în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor și veți primi darul Duhului Sfânt." Potrivit citatelor din Faptele Apostolilor, această predică a dus la botezul a trei mii de suflete, marcând astfel începutul Bisericii creștine.
Această sărbătoare are și o semnificație simbolică legată de natură, numindu-se și festivalul trandafirilor, din cauza originii sale din cuvântul italic „rosalia”. În tradiția românească, Rusaliile sunt un moment al aducerii în amintire a celor adormiți, iar în această zi se organizează adesea procesiuni la holda, pentru ca Duhul Sfânt să binecuvânteze pământul și roadele sale. La sărbătoare, oamenii rostesc cântece și rugăciuni, precum și versuri care exprimă dorul pentru cei plecați, așteptând revederea lor în veșnicie.
Se menționează că, după încheierea Liturghiei, în multe sate, localnicii participă la procesiuni, cerând Duhului Sfânt să reverse harul Său asupra pământului și oamenilor. Această zi este considerată a fi "al cincilea act al operei de mântuire", după Întrupare, Răstignire, Înviere și Înălțare, explică citând surse religioase. Duhul Sfânt lucrează prin apăsarea iubirii, bucuriei, păcii, răbdării și credinței în sufletul fiecărui credincios, după cum scrie în Galateni 5, 22.
Potrivit aceleiași surse, păstrarea harului Duhului sfânt depinde de virtute și iubire, iar dacă acestea lipsesc, înseamnă că harul a părăsit sufletul. Înțeleptul călugăr Siluan Athonitul atrage atenția că trebuie să iubim și să iertăm pe vrăjmași, precum și să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru toate încercările, chiar dacă acestea par uneori dure. Astfel, credincioșii pot păstra darurile lui Dumnezeu și pot răspândi binele în jur, conchide arhiepiscopul Andrei arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail