Moșii de iarnă: O zi de pomenire și tradiție în România

Pe 14 februarie, românii sărbătoresc Moșii de iarnă, zi dedicată pomenirii celor adormiți, conform calendarului ortodox, cunoscută drept Sâmbăta Morților. Credincioșii se adună la biserică pentru slujbe speciale și distribuie pachete de pomană pentru sufletele celor trecuți la cele veșnice. Potrivit emaramures.ro, această zi aduce în prim-plan tradițiile și obiceiurile din diferite colțuri ale țării.

👉 Semnificația zilei și obiceiurile specifice

Moșii de iarnă sunt sărbătoriți în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți, iar data variază în funcție de calendarul pascal, survenind cu o săptămână înainte de începerea Postului Mare. Această zi dedicată pomenirii morților este marcată prin oficierea Sfintei Liturghii și a slujbei Parastasului, unde credincioșii aduc colivă, colaci și vin pentru a fi binecuvântate și împărțite mai târziu.

Tradiția din 2026 promovează împărțirea de alimente gătite și vase noi alături de mâncare, în memoria celor adormiți. Printre preparatele de pomană celebre se numără: coliva, colacii, sarmalele, piftiile, plăcintele, fructele și vinul.

👉 Credințe și simboluri în Moșii de iarnă

Potrivit tradiției populare românești, se crede că, în această zi, sufletele morților coboară pe pământ, aducându-se mai aproape de casele lor, de biserici și de morminte. Bătrânii afirmau că în Moșii de iarnă hotarul dintre lumi se subțiază, iar sufletele pot simți rugăciunile și îndeplinirea ritualurilor. De aceea, fiecare element al pomenii, inclusiv coliva și lumânările, poartă un simbol profund.

Se consideră că sufletele rămân aproape de cei dragi, iar dacă găsesc lumină și aud numele rostite în timpul slujbei, se simt liniștite. În unele sate, există obiceiul de a nu închide ușa devreme sau de a stinge toate lumânările, pentru a permite sufletelor să se bucure de un gând bun și o rugăciune rostită.