Ion Iliescu, posibil ultimul mesaj pentru români: o reflecție critică asupra istoriei și a democrației

Ion Iliescu pare să fi transmis, în ultimul său mesaj, o reflecție profundă despre libertate, democrație, rațiune și moarte. Potrivit unor comentarii, este considerat un adevărat testament politic în care fostul președinte al României își ia rămas bun de la țară și de la poporul pe care pretinde că l-a slujit cu demnitate. Însă, mulți se întreabă dacă mai are vreun impact sau relevanță această exprimare, având în vedere trecutul său.

Citează emaramures.ro, Iliescu vorbește despre “contract social”, “judecăți de rațiune” și “luciditate politică”. Aceste cuvinte mari vin din gura celui acuzat că a confiscat idealurile Revoluției din decembrie 1989, în timp ce păstra în spate un stil de conducere dominat de interesul propriului clan. Cu toate acestea, el afirmă că trebuie să apărăm democatia. Problema este că această denumire, pentru mulți români, rămâne conflictuală, având în vedere evenimentele din anii ’90, precum mineriadele sau incidentele cu minerii și studenții, susținute de Palatul Cotroceni, după cum notează sursa menționată.

Ion Iliescu cere ca “democatia să nu fie falsificată”, însă obsesiv această exprimare ridică întrebarea: cine a falsificat-o prima? Răspunsul, pentru mulți, este clar. "A vorbi de moralitate politică după ce ai ascuns dosarele Revoluției timp de 40 de ani reprezintă o formă extrem de cinică", menționează sursa.

Amintirea lui Iliescu rămâne în strânsă legătură cu victimele de la Timișoara, București și Brașov, precum și cu cei care au murit pentru libertate, dar ale căror sacrificii au fost deturnate în folosul unei oligarhii emergente. Relația sa cu trecutul este controversată, iar arhitectura minciunii a menținut România într-o tranziție continuală. Potrivit unor critici, Iliescu nu a fost un eliberator, ci un paznic al cimitirului adevărului.

Conform opiniilor exprimate, dacă a avut vreo contribuție, aceasta a fost mai mult în cultura evitării responsabilităților și în aranjamentele la nivel subteran. Se subliniază că a avut șansa să devină o figură eliberatoare, dar a ales, în schimb, să fie un gardian al permanenței false.

Se adaugă că, între timp, el își are timp să-și reevalueze greșelile, chiar dacă, potrivit analizei, aceste greșeli sunt prea adânc înrădăcinate în istoria recentă a țării. Cine mai crede în povestirile lui Iliescu ar fi bine să-l citească pe dezerterul comunist Ion Pacepa, nu pe Vulpescu, conchide sursa emaramures.ro.