Urechea este un organ esențial atât în percepția sunetelor, cât și în menținerea echilibrului, însă poate fi grav afectată de administrarea anumitor tratamente medicamentoase, în special a celor care conțin antibiotice sau antiinflamatoare. Acest tip de reacție adversă, cunoscut sub numele de ototoxicitate, se referă la efectul nociv pe care unele substanțe îl pot avea asupra structurilor urechii interne. Daniela Ionescu, medic specialist ORL, a explicat pentru Digi24 ce combinații de medicamente nu ar trebui administrate simultat, deoarece pot amplifica efectele ototoxice și pot duce, în anumite cazuri, la pierderi ireversibile de auz. Persoanele expuse la medicamente ototoxice pot experimenta simptome precum tinitus (sunete în urechi, fără sursă externă), hipoacuzie (scăderea capacității de a auzi), amețeli, vertij sau dezechilibru la mers. Ototoxicitatea este un efect advers al unor substanțe chimice sau medicamente care afectează negativ urechea internă, în special cohleea (partea urechii interne responsabilă cu auzul) și sistemul vestibular (implicat în menținerea echilibrului). „Există medicamente care pot afecta auzul, denumite ototoxice, care pot afecta urechea internă, nervul auditiv sau echilibrul, dacă sunt administrate în doze mari, pe cale generală sau locală, sub formă de picături, dacă timpanul este perforat. Administrarea incorectă a acestora poate duce la scăderea auzului temporar sau permanent, țiuituri (tinitus) sau vertij. Printre exemple de medicamente menționăm, antibioticele din grupa aminoglicozidelor (ex: gentamicină, tobramicină), citostatice folosite in tratamentul tumorilor maligne, diureticele în doză mare, folosite in tratamentul hipertensiunii arteriale în doză mare, dar și anti-inflamatoare nesteroidiene în doze mari (exemplu: aspirină, ibuprofen) și medicamentele antimalarie (clorochină).”, a explicat Daniela Ionescu, medic specialist ORL. „Antibiotice ototoxice (ex: gentamicină, tobramicină) și medicamente diuretice. Împreună, acestea au un risc crescut de afectare a urechii interne. Antibiotice aminoglicozide și citostatice. Efectul acestora este de potențare severă a toxicității auditive. Salicilați (ex: aspirină în doze mari) și antiinflamatoare nesteroidiene (ex: ibuprofen). Combinația de medicamente potențează efectul ototoxic. Nu este recomandat nici tratamentul cu medicamente ototoxice și timpul petrecut în zgomot intens (de ex: tratament și expunere profesională), deoarece acest lucru reprezintă un risc crescut de deteriorare auditivă.”, a adăugat specialistul ORL. Deși efectele adverse ale anumitor medicamente asupra urechii pot fi grave, acest lucru nu trebuie să ducă la evitarea tratamentului în cazuri medicale severe, atunci când medicul specialist recomandă și monitorizează atent semnele. „Oamenii trebuie să știe că pierderea auzului poate fi ireversibilă, mai ales la copii sau vârstnici, iar efectele apar mai des în urma dozelor mari de medicamente, tratamentelor lungi sau la combinarea cu alte ototoxice. Medicamentele ar trebuie folosite doar în momentele în care sunt absolut necesare, cu acordul medicului specialist, iar monitorizare audiologică în timpul tratamentului (teste de auz) este esențială. Este recomandată evitarea automedicației, mai ales cu antibiotice sau antiinflamatoare, și este prioritar să informăm imediat medicul dacă apar țiuituri, amețeli, pierdere de echilibru sau scăderea auzului.”, conchide medicul Daniela Ionescu.