Vladimir Soloviov, propagandist al canalului de televiziune de stat rus Russia-1, a declarat că invazia pe scară largă a Rusiei „s-ar putea să nu fie ultima «SVO» a generației noastre”, pe fondul tensiunilor diplomatice intense cu Azerbaidjanul. SVO este acronimul rus pentru „operațiune militară specială”, termenul oficial folosit de Moscova pentru a descrie invazia pe scară largă a Ucrainei. Soloviov a afirmat în direct, în cadrul unei emisiuni televizate difuzate duminică seara, că ar putea apărea baze NATO în Marea Caspică, la granița dintre Azerbaidjan și Rusia, spunând: „Trebuie să înțelegem că ceea ce se întâmplă în Caucazul de Sud este o problemă uriașă”. „Este atât de periculos încât, dacă privim din punct de vedere geopolitic, poate duce la consecințe atât de grave încât s-ar putea să nu fie ultima „operațiune militară specială” a generației noastre”, a continuat propagandistul Kremlinului. În cadrul aceleiași emisiuni, Soloviov a afirmat, de asemenea, că războiul va continua, deoarece acest lucru este „în interesul europenilor”, exprimându-și îndoielile că summitul dintre liderul rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump, care va avea loc pe 15 august în Alaska, va duce la o rezolvare. Soloviov a fost sancționat de Marea Britanie și Uniunea Europeană pentru promovarea dezinformării și a devenit cunoscut pentru polemicile sale anti-Ucraina și pro-război, deși există semne că audiența sa este în scădere constantă. Sugestia unei acțiuni militare împotriva Azerbaidjanului vine pe fondul deteriorării relațiilor dintre țara din Caucazul de Sud și vecinul său din nord. Mass-media din Azerbaidjan a raportat că președintele Ilham Aliyev ia în considerare ridicarea moratoriului țării asupra furnizării de arme către Ucraina, în urma unei conversații telefonice cu președintele Volodimir Zelenski, pe 10 august. Arsenalul militar al Azerbaidjanului include, potrivit unor surse, sisteme de artilerie, sisteme de lansare multiplă a rachetelor (MLRS), vehicule blindate și tancuri, deși nu este încă clar ce ar putea fi transferat în cazul ridicării interdicției de export de arme.Vineri, liderii Azerbaidjanului și Armeniei s-au întâlnit la Casa Albă pentru a semna un acord negociat de Trump pentru a pune capăt conflictului de zeci de ani dintre rivali, lovind astfel influența Moscovei în regiune. Posturile de televiziune rusești nu au transmis integral semnarea acordului de pace între Armenia și Azerbaidjan în prezența președintelui SUA. Odată un mediator puternic în Caucazul de Sud, Rusia a fost implicată într-o dispută dureroasă cu Azerbaidjanul de când a doborât accidental un avion al companiei aeriene Azerbaijani Airlines în drum spre Grozny, în decembrie 2024, ucigând 38 de persoane aflate la bord. Tensiunile s-au intensificat recent odată cu raidurile asupra centrelor diasporei azere din Rusia și uciderea a doi frați azeri aflați în custodia Rusiei, precum și cu atacurile rusești asupra instalațiilor energetice ale Azerbaidjanului din Ucraina. Pe fondul conflictului diplomatic, mass-media din Azerbaidjan a lansat o serie de critici la adresa lui Putin, iar Baku a anulat vizita lui Alexei Overchuk, viceprim-ministrul rus.