Tensiuni între premierul italian și președinta Comisiei Europene

Relația dintre premierul italian, Giorgia Meloni, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a devenit tensionată, după ce Meloni s-a arătat deranjată de raportul anual al Comisiei Europene (CE) cu privire la statul de drept în Italia. Raportul a subliniat îngrijorări legate de libertatea presei și de independența radiodifuzorului public Rai, conform unor surse din mass-media.

Reacția premierului italian a fost una drastică, Meloni initiind acțiuni legale împotriva jurnaliștilor pentru defăimare, o infracțiune gravă în Italia. De asemenea, numirea unor susținători politici în funcții cheie la Rai a condus la demisia unor jurnaliști de renume. Într-o scrisoare adresată von der Leyen, Meloni a considerat că opiniile exprimate în documentul CE au generat "atacuri stângace și ipocrite" din partea presei.

Această situație reprezintă un nou capitol într-o relație care a început promițător, dar care acum se deteriorează rapid. După ce Ursula von der Leyen a fost confirmată pentru un nou mandat de către Parlamentul European, Guvernul condus de Meloni a continuat să aibă dispute cu oficialii CE, punând în discuție natura anterior civilizată a interacțiunilor dintre cele două părți.

Diplomați de rang înalt din Uniunea Europeană au apreciat că refuzul public al lui Meloni de a susține pe von der Leyen ar putea fi o decizie neînțeleaptă. Un diplomat a declarat: "A irosit atât de mult capital politic în câteva săptămâni." În lunile ce au precedat votul, von der Leyen a încercat să construiască relații strânse cu Meloni, iar ele au colaborat chiar la inițiative legate de migrație.

Cu toate acestea, Meloni s-a abținut în momentul votului asupra mandatului lui von der Leyen, supărată pe exclusivitatea unor acorduri prealabile stabilite în Bruxelles. Deși era anticipat că partitul ei, Fratele Italiei, va susține continuarea mandatului, aceasta nu a avut loc.

Specialiștii în politică sugerează că Meloni, odată un nume de încredere pe scena diplomatică, riscă să-și compromită această imagine. "A aruncat la gunoi credibilitatea construită cu greu pentru a obține concesii importante," observă Lorenzo Castellani, profesor la Universitatea Luiss din Roma. Aceasta îi pune pe Meloni la o răscruce de drumuri, nevoind să decidă între a deveni o voce moderată în Europa s-au o abordare mai radicală, specifică dreptei.

Criticii o acuză pe Meloni că a marginalizat Italia în context european. Deputatul Riccardo Magi a afirmat că abordarea sa este una victimistă, considerând că lidera italiană încearcă să își asume rolul de outsider. În timp ce Meloni a încercat să tempereze situația în timpul unei vizite oficiale în China, menționând că scrisoarea ei nu este o dovadă de tensiuni.

Pe termen scurt, tensiunile ar putea influența numirea unui comisar european din partea Italiei. Numele avansat pentru acest post este Raffaele Fitto, ministrul afacerilor europene. Dacă Meloni va propune o persoană din extremă dreapta, von der Leyen ar putea aplica o pedeapsă simbolică prin oferirea unui portofoliu mai puțin influent.

Italia, confruntată cu o datorie publică semnificativă și cu un deficit depășind limitele stabilite de UE, ar putea ajunge în conflict deschis cu executivul european pe fondul noilor reglementări fiscale. "Dacă va exista o criză financiară, ar putea avea consecințe severe asupra Italiei," a declarat Castellani. Deși unii lideri politici, precum Maurizio Gasparri, estimează că nu vor fi impacturi semnificative, relația Meloni-von der Leyen se află într-un moment crucial.

În concluzie, întrebarea rămâne: va alege Meloni să continue să sprijine o abordare radicală sau va căuta o soluție mai pragmatică pentru viitorul Italiei în Uniunea Europeană?