Întrebări despre posibilele consecințe ale asasinării lui Putin după vizita în Coreea de Nord

După moartea președintelui iranian Ebrahim Raisi, izbucnirea speculațiilor cu privire la o posibilă implicare a SUA a fost iminentă în mass-media. De asemenea, vizita președintelui rus Vladimir Putin la Phenian, pentru o întâlnire cu Kim Jong Un, a generat discuții despre strategicile pe care le oferă această deplasare în afara sferei de influență a Kremlinului.

Analizând posibilitatea ca Statele Unite și aliații lor să încerce înlăturarea lui Putin, fie printr-o lovitură de stat în absența sa, fie printr-un asasinat, se ridică întrebarea: ce ar câștiga sau ce riscuri s-ar asuma? O astfel de evaluare ar trebui să compare statu-quo-ul cu impactul pe termen lung al eliminării violente a liderului de la Kremlin. De exemplu, amenințarea Rusiei față de SUA și aliații acestora s-ar diminua? Ar înceta trupele ruse să mai amenințe Ucraina sau NATO în zona baltică și Europa de Est?

Istoria a demonstrat că SUA au sprijinit, de-a lungul timpului, diverse tentative violente de a răsturna regimuri democratice, inclusiv acțiunile din Iran în 1953 sau Chile în 1973. Mai multe investigații au relevat chiar că CIA a încercat în mod repetat să-l asasinereze pe Fidel Castro. Un exemplu recent include asasinarea comandantului Forțelor Quds, Qasem Soleimani, în ianuarie 2020, o acțiune controversată care a fost percepută de unii ca un act de război.

Statele Unite au preferat, de regulă, statu-quo-ul, chiar și în fața unor regimuri ostile. Schimbările de regim, cum ar fi în Irak, au dus la destabilizarea regiunii, creând un context favorabil pentru grupări teroriste precum Stat Islamic. De asemenea, revenirea talibanilor la putere în Afganistan, după două decenii de investiții din partea SUA, subliniază complexitatea acestor intervenții.

Când vine vorba despre Rusia, chiar și în ipoteza în care Washington-ul ar reuși să-l elimine pe Putin fără a-și dezvălui implicarea, rămâne întrebarea: cine ar putea să-l înlocuiască cu un lider mai stabil și mai puțin ostil față de Occident? Organismele cheie care ar putea contesta regimul lui Putin includ Serviciul Federal de Securitate (FSB), Rosgvardia și Serviciul de Securitate al Președintelui. Acestea, însă, păstrează o loialitate față de Putin, iar mulți dintre liderii lor au viziuni similare cu cele ale acestuia, ceea ce complică lucrurile.

În cazul în care un atac asupra lui Putin ar avea loc, ar exista riscul ca vechea gardă să folosească această ocazie pentru a-și consolida puterea, dând vina pe Statele Unite. Acesta ar putea duce la o escaladare a tensiunilor, având în vedere arsenalul nuclear pe care Rusia îl deține.

Cu toate acestea, se pare că Putin este extrem de precaut în ceea ce privește propria sa securitate. O posibilă slăbiciune ar fi utilizarea unor avioane vechi, care ar putea deveni o țintă vulnerabilă. Totuși, întrebarea fundamentală rămâne: ar trebui să se recurgă la eliminarea unui lider precum Putin? Asasinarea lui Soleimani a implicat riscuri semnificative, iar Putin nu ezită să amintească despre capabilitățile nucleare ale Rusiei. Așadar, provocările implicării directe rămân mari, iar repercusiunile ar putea fi devastatoare.

În concluzie, discuțiile despre posibilele strategii de acțiune față de Rusia sub conducerea lui Putin necesită o analiză profundă, având în vedere complexitatea geopolitică și riscurile majore implicate.