Hiroshima celebrează 79 de ani de la bombardamentul atomic

Hiroshima a marcat marți, 79 de ani de la lansarea bombei atomice de către Statele Unite, printr-o ceremonie solemnă. Primarul Kazumi Matsui a îndemnat societatea civilă să-și ceară liderilor internaționali să renunțe la armele nucleare, având în vedere conflictele curente din lume, inclusiv cele din Ucraina și Orientul Mijlociu.

În cadrul Declarației de Pace citite la ceremonia anuală organizată în Parcul Memorial al Păcii, Matsui a subliniat că tragedii globale de acest fel întăresc neîncrederea și frica între state, făcând publicul să creadă că problemele internaționale pot fi rezolvate doar prin forță militară. "Este esențial să respingem această idee", a evidențiat el. Primarul a menționat că situații critice pot fi depășite printr-un angajament ferm față de dialog, amintind de dialogul care a pus capăt Războiului Rece între Mihail Gorbaciov și Ronald Reagan.

Prim-ministrul nipon Fumio Kishida, care reprezintă Hiroshima în Parlament, a avertizat într-un discurs că tendințele către o lume fără arme nucleare se schimbă drastic, într-o manieră îngrijorătoare. "Noi, care suntem singura țară care a suferit din cauza utilizării armelor nucleare, avem datoria să facem tot posibilul pentru a crea o lume liberă de aceste arme", a spus Kishida.

Ceremonia a inclus un moment de reculegere la ora 08:15, exact când bombardierul american Enola Gay a lansat bomba asupra orașului pe 6 august 1945, omorând aproximativ 140.000 de oameni până la sfârșitul anului respectiv. Aproximativ 50.000 de persoane au participat la eveniment, inclusiv reprezentanți din 109 țări și Uniunea Europeană.

Contextul mondial a influențat ceremonia, Rusia continuând să utilizeze amenințări nucleare în timpul invaziei din Ucraina, iar conflictul dintre Israel și Hamas având potențialul de a degenera într-un război mai amplu. Municipalitatea din Hiroshima a invitat Israelul, stimat ca stat nuclear, să participe și a solicitat încetarea imediată a focului în Gaza. Totuși, această invitație a generat controverse, criticile vizând standardele diferite aplicate, având în vedere că Rusia și Belarus nu au fost invitate, din cauza acțiunilor lor în Ucraina. De asemenea, ambasada palestiniană a protestat împotriva excluderii Palestinei de la ceremonie.

Izumi Nakamitsu, subsecretar general al ONU, a citit o declarație a secretarului general Antonio Guterres, care a remarcat deteriorarea încrederii și diviziunilor globale și a avertizat împotriva amenințărilor nucleare. Guterres a subliniat necesitatea de a condamna acest comportament și a căutat soluții pentru revitalizarea dezarmării.

Japonia, care continuă să se bazeze pe umbrela nucleară a Statelor Unite, nu este parte a Tratatului de Interzicere a Armelor Nucleare, intrat în vigoare în 2021. Întrebat de supraviețuitorii atacului atomic dacă Japonia va participa la întâlnirea statelor membre ale tratatului ca observator, Kishida a răspuns că va continua să colaboreze pentru o lume fără arme nucleare.

Anul trecut, după ce violențele au izbucnit la ceremonie, autoritățile au crescut restricțiile privind accesul în parc. Printre vizitatorii prezenți s-a aflat și supraviețuitoarea Yoshie Yokohama, care a povestit despre experiențele traumatică avute în momentul bombardamentului, când a fost aruncată în aer la 8 kilometri de epicentru. Acum în vârstă de 95 de ani, Yokohama a explicat cât de înfricoșător a fost acel moment, afirmând că o astfel de devastare nu este normală.

La trei zile după primul atac, o a doua bombă atomică a fost lansată asupra Nagasaki, iar Japonia s-a predat forțelor aliate șase zile mai târziu, marcând sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Potrivit Ministerului japonez al Sănătății, existau 106.825 de supraviețuitori recunoscuți oficial ai celor două atacuri nucleare în martie 2023, cu 6.824 mai puțin comparativ cu anul anterior. Aceștia au o medie de vârstă de peste 85 de ani.