getFirstMediaUrl('post', 'featured'); ?>
România a încheiat anul 2024 cu o deteriorare importantă a poziției externe, arată Raportul anual al Băncii Naționale a României privind balanța de plăți, publicat marți și citat de Hotnews. Deficitul de cont curent a urcat la 28,9 miliarde de euro, echivalentul a 8,2% din PIB, un nivel care indică o problemă structurală în economie.
👉Creșterea deficitului de cont curent și cauzele sale principale
Potrivit raportului BNR, deficitul de cont curent a crescut semnificativ în 2024 față de 6,7% din PIB în 2023, situându-se printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Acest indicator evidențiază faptul că economia românească consumă constant mai mult decât produce pentru piețele externe, generând o dependență accentuată de finanțarea externă.
Raportul identifică trei surse majore pentru această evoluție: avansul importurilor în timp ce exporturile au stagnat, determinând un deficit al balanței bunurilor de aproape 33 miliarde de euro; scăderea surplusului adus de serviciile externe, cauzată în principal de diminuarea veniturilor din transporturi și servicii pentru afaceri; și reducerea transferurilor curente din fonduri europene, care au reprezentat o sursă importantă de echilibrare a contului curent.
👉Impactul economisirii și rolul sectorului public
Un element esențial evidențiat în analiză este că creșterea deficitului extern nu s-a datorat unei creșteri a investițiilor, ci mai degrabă reducerii economisirii naționale, mai ales în sectorul public. În 2024, consumul a evoluat mai rapid decât veniturile, ceea ce a condus la scăderea economisirii și, implicit, la importuri mai mari și un deficit extern mai profund.
Datele arată clar că principalul responsabil pentru această tendință este sectorul public, care a contribuit decisiv la deteriorarea balanței externe, în timp ce sectorul privat a rămas relativ echilibrat din punct de vedere extern. Această situație subliniază provocările cu care se confruntă economia românească în gestionarea finanțelor externe.
