Parcă s-au dat drumul la olimpiada festivalurilor în România, iar primarii sunt concurenți de top. În loc să se întreacă în proiecte utile, se întrec în afișe. Care aduce cel mai cunoscut artist? Care aruncă mai mulți bani pe o scenă cu lumini orbitoare, fum și DJ cu cachet internațional? Nu contează genul, nu contează publicul țintă – contează să fie „nume mari”, să vină lumea, să se facă poze, să curgă like-urile. E simplu: nu-s banii lor. Să ne înțelegem. În Maramureș, e aproape un act de identitate să organizezi sărbători, târguri, festivaluri de tradiție. Este în ADN-ul moroșenilor să celebreze portul, muzica, dansul și mândria locului. Și e minunat că autoritățile se implică. Dar e o linie subțire între promovarea tradiției și risipă ostentativă de bani publici. Iar în multe cazuri, linia asta e trecută cu bocanci de firmă. Asistăm la festivaluri cu bugete aberante, în care un eveniment decent, frumos, de suflet, care s-ar putea organiza cu 5.000 de euro, ajunge să coste de zece ori mai mult. De ce? Pentru că nu mai e vorba de comunitate, e vorba de imagine. Și, mai grav, de comisioane și înțelegeri pe sub masă. Pentru că un eveniment scump e un vehicul perfect pentru îmbogățirea unor firme de casă, a unor „organizatori” care prind contracte grase fără licitații, pe prietenii și apartenențe de partid. Nu e suficient un cap de afiș care să anime atmosfera. Trebuie cinci, ca un balaur flămând de notorietate, dar care scuipă flăcări pe bugetul local. Așa se face că vedem localități mici, cu infrastructură prăbușită, dar care găzduiesc evenimente de parcă s-ar pregăti pentru Eurovision. Nu sunt bani de drumuri, spitale, școli, salarii sau pensii – dar pentru sindrofii se găsesc mereu fonduri. Ba chiar se suplimentează, că doar „vine lumea, se distrează, trebuie să fie frumos!” Dar ce rămâne în urmă? O scenă goală, gunoaie, și un buget local mai gol decât buzunarul unui pensionar după factură. Rămâne și un gust amar, pentru că aceste festivaluri suprafinanțate distrug, indirect, și inițiativele private. Ce motivație mai are un organizator serios, pasionat, care pune suflet și bani personali într-un eveniment, când autoritățile oferă gratuit (și prost) spectacol după spectacol? Când publicul devine saturat de haos și „gratis cu fițe”, calitatea e aruncată la gunoi. Nu festivalurile în sine sunt problema, ci cum sunt ele făcute: fără respect, fără viziune, fără simț al responsabilității față de banul public. Ce putea fi un motiv de bucurie și de mândrie locală devine, din păcate, o formă modernă de jaf legalizat.
Ambii conducători au fost testați cu aparatul etilotest imediat după impact, iar rezultatele au fost negative, ceea ce indică faptul că nu a existat consum de alcool în momentul accidentului.
La ora 23:10, pe 31 august, polițiștii din Baia Mare au fost alertați prin 112 despre un accident pe bulevardul Regele Ferdinand, soldat cu o victimă. Un tânăr de 19 ani, la volanul unui autoturism venit dinspre bulevardul Republicii către strada
.
Parohia greco-catolică Strâmtura a sărbătorit duminică 31 august 2025 hramul bisericii și 20 de ani de la sfințirea lăcașului, cu o slujire arhierească în prezența Înal Prea Sfinției Sale Vasile Bizău, în sobor cu pr. protopop Vasile Codrea și pr. paroh Daniel Piț, din parohiile învecinate. Evenimentul a adus împreună credincioși din comunitate și din împrejurimi.
Cu acest prilej, Ierarhul de Maramureș a vorbit despre parcursul comunității, amintind momentele frumoase, dar
.
Asuaju de Sus va găzdui ediția a 54-a a festivalului interjudețean al cântecului și dansului popular din Țara Codrului, dedicat tradiționalului Târgului Cepelor.
Evenimentul reunește cântecul și dansul popular din Țara Codrului, într-un cadru autentic, ce promite momente pline de tradiție pentru localnici, dar și pentru vizitatori din alte regiuni.
Evenimentul va avea loc în perioada 6-7 septembrie, cu ocazia tradiționalului Târg al Cepelor, un prilej pentru comunitate să se adune și
.
Participanții sunt tineri între 16 și 30 de ani, din România sau din comunitățile românești din diaspora, care cântă la instrumente tradiționale.
Concursul omagiază personalitatea marelui taragotist Dumitru Fărcaș și promovează valorile autentice ale folclorului românesc.
Înscrierile se încheie pe 15 septembrie 2025. Regulamentul și fișa de înscriere sunt disponibile în postarea oficială (format JPG). Înscrieri: pe email festivaldumitrufarcas@gmail.com sau prin aplicația oficială, prin link de înscriere; participanții trebuie să aleagă o
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.