Credincioșii intră în Postul Paștelui, o perioadă de pregătire spirituală

Începând de luni, 3 martie, credincioșii celor două biserici creștine intră în Postul Paștelui. Această perioadă de 40 de zile are un rol esențial în pregătirea spirituală pentru celebrarea Învierii Domnului, care va avea loc anul acesta pe 20 aprilie. Potrivit emaramures.ro, acest post este considerat cel mai lung și mai aspru din an, simbolizând purificarea atât trupească, cât și sufletească.

Postul Mare, cunoscut și ca Postul Sfintelor Paști, își are rădăcinile în tradiția biblică. Amintim aici că Mântuitorul Iisus Hristos a postit 40 de zile înainte de a începe activitatea Sa mesianică. De asemenea, povestea biblică a potopului arată că și acesta a durat tot 40 de zile și nopți, iar poporul evreu a peregrinat 40 de ani în deșert.

Conform rânduielilor bisericești, postul impune abținerea nu doar de la anumite alimente și băuturi, ci și de la gânduri necurate și de la fapte rele. Credincioșii au la dispoziție doar două zile în care pot consuma pește: 25 martie, de Buna Vestire, și 13 aprilie, de Duminica Floriilor.

În România, Paștele este sărbătorit cu multă solemnitate. Printre cele mai cunoscute tradiții se numără vopsirea ouălor în roșu, simbolizând sângele lui Iisus Hristos, și pregătirea bucatelor tradiționale, precum cozonacul, pasca și drobul de miel, esențiale pentru mesele festive.

O altă tradiție importantă este slujba din noaptea de Înviere, unde credincioșii primesc lumina, un simbol al învierii și al speranței. Aceștia salută cu "Hristos a înviat!" și răspund "Adevărat a înviat!", aducând un spirit de unitate.

Un moment unic al Paștelui Ortodox este Aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim, traditie care simbolizează miracolul Învierii. În noaptea de Înviere, lumina este distribuită credincioșilor în biserici, oferind un sentiment profund de speranță și unitate în comunitate.