În cuvântul său, cercetătorul dr. Ioan Zagrai, directorul instituției, a prezentat cele mai importante realizări, care se regăsesc și într-o carte aniversară primită de invitați și care sintetizează principalele etape din evoluția instituției, rezultatele științifice obținute, precum și contribuțiile esențiale aduse pomiculturii românești de-a lungul celor 75 de ani de activitate. Pentru a se înțelege mai bine contextul în care s-au construit aceste realizări, dr. Zagrai a făcut trimitere la începuturile Stațiunii și la parcursul său instituțional. ”Staţiunea Bistriţa a fost înfiinţată la 1 ianuarie 1950 sub denumirea de Staţiunea Experimentală Pomicolă Bistriţa. De-a lungul timpului, aceasta și-a schimbat denumirea în funcție de reorganizările instituționale, mai întâi în SCPP Bistrița și, ulterior, din anul 2002, funcționează ca Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița. Stațiunea Bistrița a fost fondată la inițiativa academicianului Traian Săvulescu, cu sprijinul profesorilor Teodor Bordeianu și Nicolae Constantinescu, fiind condusă inițial de dr. doc. Ion Modoran. Scopul principal al înființării a fost redresarea pomiculturii postbelice și valorificarea potențialului pedoclimatic din nordul Transilvaniei. Sub conducerea celor cinci directori – dr. doc. Ion Modoran, ing. Drăgan Nicolae, ing. Bilegan Mihai, dr. ing. Platon Ioan și subsemnatul – stațiunea a cunoscut, în general, o dezvoltare continuă, în domeniile cercetării, formării specialiștilor și modernizării infrastructurii. Evoluția patrimoniului funciar al SCDP Bistrița a cunoscut transformări semnificative de-a lungul timpului. De la 157 ha în 1950, suprafața a crescut până la 1.280 ha în 1990. Ulterior, a urmat o reducere drastică, ajungând la doar 296 ha în 2002, iar după reorganizarea din 2017, stațiunii i-au rămas în administrare doar 151 ha – teren considerat indispensabil activității de cercetare, ne-am întors practic la suprafața de la înființarea Stațiunii. Din nefericire, posibila retrocedare a unei suprafețe suplimentare de cca 38 ha foarte dispersate ar conduce la fărâmițarea exagerată a patrimoniului funciar al stațiunii și riscă să afecteze semnificativ eficiența activităților de cercetare-dezvoltare, prin limitarea coerenței utilizării terenurilor și a capacității de organizare experimentală. Activitatea științifică a Stațiunii Bistrița s-a axat încă de la început pe valorificarea terenurilor, selecția celor mai potrivite soiuri și portaltoi, elaborarea de tehnologii pentru tăieri, fertilizare, protecția pomilor și producerea de material săditor valoros. Aceste direcții s-au menținut în timp, adaptându-se noilor cerințe. Stațiunea Bistrița a beneficiat constant de expertiza și reputația profesională a colectivelor de cercetători, dar și a altor specialiști care au contribuit semnificativ la atingerea obiectivelor strategice de cercetare-dezvoltare, ajungând în prezent la cea de-a patra generație de specialiști. Din prima generație de cercetători (angajați în perioada 1950-1970) care și-au adus contribuția la realizarea obiectivelor de cercetare au facut parte, pe lângă dr. doc. Ion Modoran și alte nume de rezonanță precum dr. ing. Nicolae Minoiu (secretar științific în perioada 1988-1995), ing. Ion Ivan – cunoscut ameliorator, prof. dr. doc. Andrei Gherghi, dr. ing. Ioan Dumitrache (secretar științific până în anul 1988), dr. ing. Dorin Blaja, dr. ing. Ioachim Bodi, dr. ing. Ilie Vonica, prof. dr. Ioan Burzo ș.a. Cea de-a doua generație de cercetători (angajați în perioada 1970-1990) a avut capacitatea de a continua și menține sus ștacheta impusă de predecesori. Astfel, cercetători precum dr. ing. Vlădianu Doina (secretar științific în perioada 1995-2004), dr. ing. Platon Ioan, ing. Bilegan Mihai (foști directori), ing. Balaci Raveca, chimist Pattantyus Karol, ing. Palaghianu Teodora, ș.a. au lasat în urmă rezultate remarcabile în diverse arii de cercetare în care și-au desfășurat activitatea. Cea de-a treia generație de cercetători, angajată în perioada 1990-2015, deși profund afectată de schimbările generate de tranziția continuă și de lipsa cronică de finanțare, a reușit, prin eforturi susținute, să mențină o parte din activitățile predecesorilor. În plus, prin atragerea de fonduri semnificative din proiecte de cercetare naționale și internaționale, această generație a contribuit la asigurarea continuității activității științifice, adaptând direcțiile de cercetare la noile realități și provocări din domeniul pomiculturii. Din această generație fac parte dr. ing. Maxim Aurel (din anul 2004 profesor la USAMV Cluj), subsemnatul (secretar științific în perioada 2004-2019), dr. ing. Zagrai Luminița, dr. ing. Jakab Zsolt (actualul secretar științific), dr. ing. Roșu-Mareș Smaranda, ing. Feștilă Angela și chimist Țigăuan Natalia. După reorganizarea Stațiunii din anul 2017 și asigurarea parțială a finanțării de la bugetul de stat, echipa de cercetare s-a îmbogățit cu o nouă generație de cercetători (dr. ing. Moldovan Claudiu, drd. ing. Guzu Georgeta, drd. ing. Chiorean Anca și drd. ing. Vlașin Larisa) care aduc un suflu proaspăt în activitatea științifică și contribuie la consolidarea poziției Stațiunii în domeniul pomiculturii. Privită în ansamblu, activitatea științifică de la SCDP Bistrița a avut, cu mici excepții, o continuitate a generațiilor de cercetători, fiecare aducând contribuții semnificative la dezvoltarea domeniilor de cercetare pomicolă. De-a lungul timpului, activitatea de cercetare a SCDP Bistrița s-a desfășurat în mai multe laboratoare, unele păstrându-și funcționalitatea, altele restructurate sau închise. Astfel, Laboratorul de Ameliorare a soiurilor a avut o contribuție majoră în crearea de soiuri, aducând recunoaștere stațiunii pe plan național și internațional. Laboratorul de Protecția pomilor a cunoscut o evoluție continua care a culminat, în anul 2003, cu înființarea unui nou laborator – Laboratorul de Virusologie – echipat cu tehnologie modernă, grație atragerii de proiecte naționale și internaționale. Acest laborator a fost proiectat, în principal, pentru a susține activitățile de diagnostic viral și dezvoltarea programelor de obținere a materialului biologic liber de virusuri. Laboratorul de Înmulțire și Ameliorare portaltoi s-a modernizat în ultimii ani și colaborează activ cu cel de virusologie pentru realizarea unor cercetări în domeniul biotehnologiei. Un alt laborator activ, inițial dedicat agrotehnicii, s-a transformat în laborator de tehnologii pomicole, extinzându-se recent și asupra arbuștilor fructiferi. În trecut, stațiunea deținea și un laborator de biochimie și agrochimie considerat unicat în rețeaua stațiunilor horticole, însă acesta a devenit nefuncțional după anul 2006. De-a lungul celor 75 de ani de activitate, Stațiunea a combinat tradiția cu inovația, dezvoltând nu doar soiuri și tehnologii, ci și resurse umane valoroase. Eforturile cercetătorilor au poziționat SCDP Bistrița ca un centru de referință în cercetarea pomicolă românească, cu contribuții esențiale în ameliorarea genetică, protecția plantelor, virusologie și tehnologii pomicole. Totodată, parteneriatele internaționale au consolidat transferul de cunoștințe, Stațiune Bistrița fiind implicată de-a lungul timpului în numeroase proiecte și colaborari internaționale. Contribuțiile Stațiunii reprezintă o moștenire științifică valoroasă, care se răsfrânge asupra prezentului și viitorului pomiculturii din România. Astfel, SCDP Bistrița rămâne un loc unde trecutul, prezentul și viitorul cercetării în pomicultură se împletesc armonios, iar tradiția științifică se îmbogățește continuu prin inovație și progres. SCDP Bistrița își propune în continuare ca, prin activitatea de cercetare, să sprijine dezvoltarea pomiculturii din Transilvania, fiind singura cu acest profil rămasă în aceasta zonă, dar și la nivel național, contribuind totodată la recunoașterea internațională a cercetării pomicole românești. Obiectivele sale strategice actuale reflectă profilul instituției și nevoile actuale ale sectorului pomicol, aliniindu-se totodată la direcțiile de cercetare internaționale. La acest moment aniversar, Stațiunea Bistrița își poate revendica un portofoliu consistent de rezultate științifice, prezentate sintetic in volumul aniversar. Aceste realizări nu ar fi fost însă posibile fără implicarea directă prin muncă, pasiune și perseverență a specialiștilor care au format, de-a lungul timpului, nucleul profesional al Stațiunii, contribuind la construirea unei instituții de prestigiu. De aceea, exprimăm profundă recunoștință față de toți specialiștii cercetători, șefi de fermă, ingineri, tehnicieni, economiști, pomicultori s.a. care, prin contribuții susținute, expertiză și devotament, au susținut progresul științific al Stațiunii Bistrița. Totodată, adresăm mulțumiri Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești, ICDP Pitești și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru sprijinul constant în realizarea obiectivelor de cercetare și consolidarea capacității instituționale a Stațiunii.
Loviturile aeriene lansate duminică de Statele Unite asupra a trei instalaţii nucleare iraniene – Fordow, Natanz şi Isfahan – au generat un val de reacţii la nivel internaţional. De la aplauze entuziaste venite din Israel, la condamnări dure din partea Iranului şi apeluri la dezescaladare din partea ONU şi a altor guverne, comunitatea globală se arată divizată şi profund îngrijorată de riscul unui conflict major în Orientul Mijlociu, relatează Reuters.
.
Într-o lume tot mai grăbită și tehnologizată, evenimentele care readuc în actualitate valorile și obiceiurile strămoșești devin adevărate repere de identitate și apartenență. „Clacă la coasă” este unul dintre aceste momente prețioase — o sărbătoare a muncii în comuniune, a portului popular, a muzicii și a tradițiilor rurale autentice. 📍 Unde? La Casa Zoicaș, pe Valea Mare, între localitățile Groși și Ocoliș📅 Când? Joi, 3 iulie 2025⏰ Ora de începere:
.
La data de 20 iunie 2025, în urma activităților specifice desfășurate de ofițerii Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Maramureș, procurorul competent din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș a dispus măsura reținerii pentru 24 de ore față de un agent de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Maramureș – Poliția orașului Vișeu de Sus. Potrivit actelor de urmărire penală efectuate în cauză, există indicii privind posibila
.
Un incendiu a izbucnit, sâmbătă, în Secţia de Psihiatrie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca. Potrivit primelor date furnizate de către pompieri, aproximativ 20 de persoane au fost evacuate. ISU Cluj a informat că pompierii au acţionat pentru stingerea flăcărilor care au cuprins saltelele şi lenjeria de pat dintr-un salon şi că urmează că stabilească de unde a pornit focul, transmite News.ro. Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.